Cupa Mondiala la Aeromodelism (editia 24) – Salonta 2016

9 mai 2016 at 22:13

In data de 7-8 Mai 2016 (cu incepere de la ora 10:00) a avut loc ‘Cupa Mondiala la Aeromodelism – editia 24‘, organizata ca de obicei langa localitatea Salonta, mai exact pe Campia Barmod de catre Clubul Sportiv Metalul Salonta, Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Bihor si Primaria Salonta.

Cum se ajunge la Campia Barmod? Daca vii dinspre Oradea, cu putin inainte de a iesi din Salonta gasim un drum spre dreapta care duce spre Frontiera cu Ungaria (mai exact spre Micherechi/Méhkerék). Se merge 2 km pana la o trecere de cale ferata. Dupa aceea mai avem aproximativ 5 km de drum drept pana cand va trebui sa viram stanga, ca sa ajungem pe un drum pietruit/neasfaltat in camp. Si am ajuns pe Campia Barmod. Noroc cu cele 4 ‘doamne de varsta a treia’ intalnite in centrul Municipiului Salonta, care au avut binevointa de a ma indruma, ca altfel nu stiu cand si cum as fi gasit Campia Barmod.

aeromodelism-salonta-2016-locatie

La competitie s-au înscris 250 sportivi, reprezentand nu mai putin de 27 de tari din intreaga lume, precum: Ucraina, Rusia, Croatia, Ungaria, Serbia, Franta, Germania, Slovenia, Japonia si Romania.

In mod normal, programul a inceput de la ora 10:00 atat Sambata cat si Duminica. Doar ca eu am ajuns acolo Sambata pe la ora 14:00, asa intr-o plimbare. Doar ca acolo se merge pregatit… cu merinde, cu o patura sau un scaun si multa rabdare. Nu este un sport unde intr-o ora se incheie toata competitia. Nuuuu. Trebuie analizat vantul: din ce parte merge, cu ce viteza bate, presiune atmosferica,… tot felul de calcule doar de participanti stiute. Iar cand sunt indeplinite conditiile optime, se lanseaza aeromodelul.

Din cate am observat eu, un echipaj are minim 4 persoane: o persoana va lansa aeromodelul (precum un zmeu), alta persoana va dirija aeromodelul cu ajutoul unei franghii subtiri si lunga, o persoana va analiza/nota distanta parcursa de aeromodel, iar unul va trebui sa mearga mai multi kilometrii pentru a recupera aeroplanul. Cei veterani sau mai bine ‘dotati’, recuperau aeroplanele cu ajutorul motocicletelor. Ceilalti la pas pe camp. Fiecare dupa posibilitati.

Desi pare mai mult o joaca de copii, treaba este destul de serioasa. Majoritatea participantilor au avut 2-3 aeromodele (modele destul de mari/complexe), GPS pentru a monitoriza unde aterizeaza aeromodelul, binoclu performant pentru urmarire si instrumente pentru a masura viteza vantului.

Nu stiu daca au fost si alte tipuri, dar eu am prins la concurs doua tipuri de aeromodele: cele manevrate cu franghie si cele cu motor.

  • Cele cu motor erau ceva mai mari, destinate pentru a ajunge la inaltimi cat mai mari. Odata ajunse sus, motorul se oprea si de acolo erau purtate de vant la mai multi kilometrii departare fata de locul unde eram noi.
  • Cele manevrate de franghie, au executat mai multe exercitii in aer, iar dupa un timp se decupla franghia legata la ele, pentru a putea plana in voie pe aripile vantului, duse si ele la kilometrii departare.

Nu am stat mult pe acolo (aproximativ o ora), deoarece atunci cand am ajuns eu era un vant foarte puternic, iar dupa un timp a inceput sa ma doara capul de la curent de nu am mai putut sta. Asa e daca mergi la drum nepregatit.

In schimb… am observat la cei prezenti, ca erau doar concurentii si organizatorii. Nu prea am vazut in afara de mine si alti privitori/vizitatori. Plus ca toti erau foarte fericiti sa se afle acolo si sa se ‘joace’ cu acele aeromodele. Pentru ei era o adevarata placere/relaxare. Si chiar daca erau din foarte multe tari ale lumii, toti se intelege-au perfect intre ei. O mare familie fericita.