Citate TAKEN

30 august 2010 at 20:40

Serial TakenPrecum am scris in articolul ‘Cele mai bune seriale SF‘, filmul TAKEN prezinta povestea a patru generatii si este centrata pe 3 familii – Keys, Crawford si Clarke. Pilotul veteran din al doilea razboi modial Russell Keys este bantuit de cosmaruri referitoare la rapirea sa de catre extraterestri in timpul razboiului. Owen Crawford, un capitan al Aviatiei americane, dupa incidentul de la Roswell, se transforma dintr-un promitator ofiter de cariera, intr-un conspirationist antiguvernamental din umbra. Sally Clarke, care are o casnicie dezastruoasa, este insarcinata cu un vizitator extraterestru. Anii se scurg, iar cele trei personaje sunt din ce in ce mai afectate de masinatiunile extraterestrilor, care culmineaza cu nasterea lui Allie Keys, produsul final al experimentelor extraterestrilor si care poate fi cheia viitorului lor.

Mai jos, sunt citatele fetitei Allie Keys (Dakota Fanning), de pe parcursul episoadelor:

 

Episoade Taken

Ep 1.
Uneori, cand pleci undeva departe si apoi te intorci, cel mai mult te deranjeaza nu atat lucrurile care s-au schimbat, ci felul in care celelalte au ramas la fel, ca si cand nu ai fi plecat nicaieri sau nu ai fi facut nimic.

Majoritatea oamenilor se schimba incet. Sunt cine sunt, apoi dupa o vreme, sunt o alta persoana. Dar unii oameni cunosc exact momentul in care viata lor s-a schimbat. Au vazut persoana cu care se vor casatori sau privirea din ochii copilului lor, cand acesta a zambit prima oara. Pe unii oameni nu ii schimba lucrurile placute din viata lor. Este ceva prin care au trecut care face ca tot ceea ce vad incepand din acel moment sa para foarte diferit de cum arata dintotdeauna.

Oamenii sunt singuri pe aceasta lume din multe motive, unora, le sta in fire, poate ca s-au nascut prea rai, sau poate ca s-au nascut prea blanzi. Dar majoritatea oamenilor sunt adusi in aceasta situatie de o intamplare, de o catastrofa sau de nefericire in dragoste sau altceva care li se intampla in viata si nu face parte din planurile lor.

Unii oameni au pierdut orice speranta a unei schimbari in viata lor. Traiesc astfel, o zi dupa alta. Iar daca s-ar ivi ceva care sa schimbe lucrurile, probabil ca nici nu si-ar da seama din primul moment, cu exceptia poate a unui sentiment de nervozitate, de gol in stomac.

taken

Ep. 2
Cand esti copil, tot ceea ce vrei este ca povestile mamei sa fie adevarate. Crezi ca te poti strecura in lumea fantastica din fiecare carte si poti trai fiecare ilustratie, dar in realitate esti constient ca asta nu se va intampla niciodata si sentimentul ca magia nu este aici, ci in spatele urmatorului deal sau poate in povestea urmatoare, te face sa te simti in siguranta seara, in patul tau. Nici nu ai vrea sa fie altfel.

Exista momente cand intreaga lume este cuprinsa de teama… cand trebuie sa traiesti cu frica in fiecare zi. Cand oamenii se sperie, fac multe lucruri. Lupta sau o iau la fuga, distrug acel lucru de care se tem, sau se indeparteaza cat mai mult de el… il transforma in ceva care poate fi anihilat cu o arma de jucarie.

Tatalui meu ii placea sa spuna ca in viata exista lucruri inexplicabile, imposibil de inteles vreodata, si daca ai fi un om inteligent, ti-ai da seama de acest lucru. Insa datoria ta este sa nu renunti, sa incerci sa le intelegi cu orice pret, sa incerci sa intelegi lucruri de neinteles. Probabil ca oamenii vor gasi diferite nume pentru raspunsurile lor, dar in realitate intrebarile lor vor fi mereu aceleasi.

Craciunul inseamna speranta. Copiii spera la jucarii noi. Pe masura ce imbatranesti, jucariile devin mai mari, dar speranta e aceeasi. Unii oameni poate ca spera la pace mondiala sau pentru o zi de maine mai buna, orice ar insemna asta pentru ei, dar majoritatea oamenilor vor ceva luminos, stralucitor si nou.

De ce vor oamenii atat de mult sa nu mai fie singuri? De ce e mai linistitor sa te simti observat decat sa stii ca nu se uita nimeni? Si de ce acest lucru ne face mai putin singuri? In cele din urma, daca mai sunt si altii acolo, nu am fi singuri cu totii ?

Cand esti copil, iti place sa crezi ca stii totul, dar ultimul lucru pe care il vrei este sa stii prea multe. Ceea ce vrei cu adevarat este ca adultii sa transforme lumea intr-un loc sigur unde visele pot deveni realitate si promisiunile nu sunt niciodata incalcate. Cand esti copil, nu ti se pare o dorinta prea mare.

Oamenii cred doar ceea ce vor, gasesc intelesuri oriunde pot sa o faca si se agata de ele. La sfarsit, nu conteaza ce e iluzie si ce e realitate. Important este ca oamenii au credinta.

taken (2)

Ep. 3
Oamenilor le place sa examineze lucrurile de care se tem, sa le priveasca si sa le dea nume, asa ca sfintii il cauta pe Dumnezeu, iar savantii cauta dovezi. Si unii si altii incearca sa destrame misterul, sa alunge frica.

Tuturor ne place sa credem ca putem controla evenimentele din viata noastra, si multa vreme avem impresia ca noi conducem jocul. Dar apoi se intampla ceva care ne reaminteste ca lumea se conduce dupa regulile ei, iar noi suntem numai simpli spectatori.

Va amintiti, in desenele animate, cand eroii fug de pe stanci si nu patesc nimic, nu cad pana ce nu se uita in jos? Mama spunea ca asta e secretul vietii. Sa nu te uiti in jos. Dar e mai mult de atat, sa nu te uiti. Trebuie sa nu iti dai seama ca esti in aer si nu stii sa zbori.

Am o idee de ce oamenii fac lucruri teribile. E acelasi motiv pentru care se bat copiii in curtea scolii. Daca tu esti acela care da, atunci nu vei fi acela care primeste. Daca tu esti monstrul, nimic nu te va astepta in intuneric sa sara la tine. In esenta, e foarte simplu. Oamenii fac lucruri groaznice pentru ca le este frica.

Toti stam pe marginea prapastiei, tot timpul, in fiecare zi, o prapastie comuna tuturor. Nu avem de ales. Insa putem alege sa cadem lovind si strigand sau sa deschidem ochii si inima la ce se intampla cand incepem sa cadem.

2002 taken

Ep. 4
Ce ne face oameni? Faptul ca putem gandi? Ca putem simti tristetea si durerea? Poate. Faptul ca putem rade? Sper. Putem plange si putem rade, cunoastem trecutul si prezentul si, intr-un fel, un viitor. Poate ca suntem oameni, pentru ca stim destul, pentru a avea impresia ca stim
incotro ne indreptam.

Imi amintesc ca mama mi-a spus candva ca a mers la biserica o singura data, cu mama ei, in Duminica Pastelui. Cand preotul a spus ca imparatia Raiului se afla in ea, s-a speriat de moarte. Aceasta insemna ca totul depinde numai de ea. Oamenii vor sa simta siguranta unor brate puternice. O cauta in vocile din mintea lor sau in droguri. O cauta sus, in cer.

Cand esti copil, te incanta orice, baloanele de sapun sau curcubeul facut de stropitoarea care uda peluza. Probabil ca maturizarea inseamna ca devine tot mai greu sa iti gasesti drumul spre un astfel de loc, unde poti fi captivat. Singura imprejurare in care vad adulti cu o astfel de expresie pe fata este momentul in care se indragostesc.

Unii oameni isi petrec viata sperand ca se va intampla ceva care va schimba totul. Cauta puterea, iubirea sau raspunsurile la marile intrebari ale vietii. Eu cred ca de fapt cauta o a doua sansa, posibilitatea de a incepe o noua viata in care toate greselile sa fie uitate, pentru a o lua iarasi de la inceput. Atunci, inca nu s-a intamplat nimic rau si toate posibilitatile le stau
iarasi in fata.

taken 3

Ep. 5
Oamenii se intorc acasa din multe motive. Vin acasa sa-si aduca aminte. Vin acasa pentru ca nu mai au alt loc sa se duca. Se intorc acasa cand sunt infranti, se intorc acasa cand sunt invingatori. Vin ca sa gaseasca o portita inapoi spre trecut sau un drum catre viitor. Se intorc din multe motive, dar intotdeauna se intorc acasa pentru a spune adio.

Unii oameni muncesc mult la peluza, de parca un petic de iarba e cel mai important lucru de pe lume si cred ca daca iarba din fata casei este verde, irigata si frumoasa, nu mai conteaza deloc ce se petrece in casa.

Cunosti sentimentul de a risca sa traversezi o camera in intuneric? Atunci, esti emotionat pentru ca stii cu siguranta ca nu te asteapta nimic rau inauntru. Unii oameni au sansa sa-si poata alege singuri camera intunecoasa. Ei pot sa-si aleaga numai locurile putin infricosatoare. Dar altii n-au nici pe departe acest noroc.

Cand in viata totul iti merge bine, e usor sa crezi ca toate se intampla cu un motiv. E usor sa ai credinta. Dar cand lucrurile incep sa mearga rau, devine foarte greu sa pastrezi credinta. Iti vine greu sa nu te intrebi de ce ti se intampla toate necazurile.

Ce il face pe om ceea ce este? Cele mai rele fapte comise sau cele mai bune intentii? Cand te afli la jumatatea vietii si nu ai ajuns nici pe departe unde ai vrut sa fii, cum ai putea sa gasesti un drum de la persoana care esti inapoi la omul care ai fi putut ajunge ?

Cateodata, oamenii trec prin viata fara a realiza cu adevarat incotro se indreapta. Zilele se aduna si ei devin din ce in ce mai tristi si mai singuri, fara a sti cu adevarat de ce sunt atat
de tristi sau cum au ajuns asa de singuri. Intr-o zi, se intampla ceva, intalnesc pe cineva care arata intr-un fel anume sau au un zambet aparte. Poate ca asta inseamna sa te indragostesti: sa gasesti pe cineva cu care te simti mai putin singur.

Uneori, oamenii ajung intr-un moment in care cred ca li s-a dat o ultima sansa sa isi schimbe viata si ei incearca sa o urmeze. Cand esueaza, isi petrec restul zilelor privind inapoi la ce ar fi putut sa fie.

Ep. 6
Fiecare moment al vietii ne este hotarat inainte de a ne naste? Daca este asa, suntem mai putin responsabili pentru faptele noastre, sau si responsabilitatea este hotarata dinainte? Dupa ce lovesti mingea, astepti sa vezi daca iese afara, sau incepi sa alergi si lasi natura sa-si urmeze cursul?

Se spune ca atunci cand crestem, dam cu piciorul la tot ce ni s-a spus, ne revoltam impotriva lumii in care parintii s-au straduit atat de mult sa ne aduca, si ca a lovi in constrangeri face parte din procesul de crestere. Dar eu cred ca nu de asta ne revoltam. Ne revoltam atunci cand ne dam seama ca parintii nu stiu despre lume mai multe decat noi, si nu cunosc toate raspunsurile. Ne revoltam cand ne dam seama ca ne-au mintit tot timpul si ca nu exista nici un Mos Craciun.

Mama mi-a povestit odata ca atunci cand ti-e frica de ceva, vrei mai mult decat orice pe lume ca frica sa dispara. Vrei ca viata ta sa redevina ce a fost inainte de a afla ca exista ceva care sa iti provoace frica. Vrei sa cladesti un zid inalt, in spatele caruia sa-ti traiesti viata de dinainte. Dar nimic nu ramane ca inainte. Nu mai e deloc acea viata, ci numai viata de acum, inconjurata de un zid. Nu poti alege sa te intorci la viata de dinainte. Poti alege fie sa te ascunzi, fie sa infrunti deschis frica.

Cateodata, cea mai buna cale de a intra in necunoscut este de a face pasi cunoscuti, pasi marunti, sa faci lucruri obisnuite ca sa poti infrunta ceva nici pe departe obisnuit. Intotdeauna, avem de mers in locuri necunoscute. Lucrurile familiare ne ajuta sa pretindem ca nu strabatem un teritoriu nefamiliar. Faci pasi marunti, familiari si incerci sa fii cinstit, sa nu traiesti ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, dar totusi sa-ti continui viata. Dar cateodata ai nevoie de o bucatica de trecut.

Mama spune ca viata e ca un roller-coaster. Are suisuri si coborasuri, momente de frica si de pregatire, si locuri in care se linisteste. Singura diferenta fata de un roller-coaster adevarat este ca, de fiecare data cand se opreste, cobori intr-un loc complet diferit de locul in care te-ai urcat.

Taken-4674-1

Ep. 7
Daca visul este doar un vis, o plasmuire a mintii ce apare numai in timp ce dormi, atunci totul este in regula. Il poti trai pana dimineata si se va risipi odata cu venirea luminii. Dar cand visele incep in mijlocul zilei si vin odata cu lumina, atunci nu mai este in regula. In acel moment, incercam sa gasim oameni care au visat la fel si au vazut aceleasi lucruri. Cand visele devin reale, uneori singura alinare ramane sentimentul ca nu esti singur.

De cand ma stiu, oamenilor le-a placut sa stea de vorba cu mine. E vorba de felul cum imi vorbeste cineva. Nu inseamna neaparat prea mult, dar iti deschide o usa si poti privi intr-o incapere care iti era inchisa. Nu are importanta cum ai ajuns acolo. Important e ca vezi ceva nou si diferit.

Cand imbatranesti, devine tot mai greu sa iei lucrurile asa cum vin. Iar cateodata, lucrurile care vin, sunt mai mult decat poate suporta cineva.

Taken-4674-357

Ep. 8
A fost infricosator, ca intr-un vis in care incepi sa cazi si te simti bine, pana te intrebi daca te vei putea opri din cadere.

Cand ai facut ceva ireparabil, ceva ce nu intelegi, incerci sa te agati cu toata puterea de lucrurile pe care le intelegi, si incerci sa intelegi cat mai multe, deoarece crezi ca poti indrepta totul daca gasesti un motiv. Dar daca motivele nu sunt ale tale? Ce alinare si logica gasesti in ele?

Majoritatea certurilor dintre oameni incep de la ceva simplu. Vrei ceva ce apartine celuilalt, sau poate ca lui ii este frica ca ii vei lua ce are si incepe el primul. Oamenii cred intodeauna ca daca castiga, se termina acolo, din acel moment totul va fi in ordine. Insa totul se schimba, iar maine lucrul pentru care te luptai va deveni numai o amintire, ca toate celelalte ce s-au intamplat.

Taken-4674-642

Ep. 9
Cand eram mica, mama imi recita poezioare. Nu mi-a placut niciodata Humpty Dumpty. E o poezie infricosatoare. Nimeni nu stie cum sa-i mai puna laolalta. Nici pe cai, nici pe oamenii regelui. Nimeni nu vrea sa creada ca exista lucruri care se pot ruina intr-atat. Insa, desigur, orice este posibil. Probabil de asta Humpty Dumpty e atat de infricosator.

Uneori, in mijlocul unui cosmar, ai senzatia ca alergi si ceva mare si negru fuge dupa tine, si vrei numai sa te opresti, sa te lasi prinsa. Se va intampla ceva rau si nu poti schimba acest lucru, dar poti sa te intorci si sa-l infrunti. Poti vedea cum arata cosmarul tau.

Taken-4674-245

Ep. 10
Oamenii vorbesc mult, ca si cum cel mai important lucru din viata este sa vezi lucrurile asa cum arata cu adevarat. Dar tot ce facem, fiecare plan pe care il faurim este intr-un fel o minciuna. Inchidem ochii si pretindem ca ziua in care nu va mai trebui sa facem planuri nu va veni niciodata. Speranta este cea mai mare minciuna care exista, si cea mai buna. Trebuie sa continuam ca si cum totul este important, altfel nu am mai putea continua deloc.

Cum poti sa te desparti de cineva? Cum poti sa intelegi ca asa este cel mai bine, ca totul se schimba? Cum poti gasi o cale sa te simti bine in loc sa ti se rupa inima? Cel mai greu lucru pe care il vei invata este cum sa spui ADIO.

Nu stiu ce voi deveni, ce voi invata. Dar stiu un lucru: Viata inseamna sa pui intrebari, nu sa afli raspunsuri. Mergem inainte pentru ca vrem sa stim ce se afla in spatele urmatorului deal. Trebuie sa continuam sa punem intrebari, sa vrem sa intelegem. Chiar si atunci cand stim
ca nu vom gasi un raspuns, trebuie sa punem in continuare intrebari.